Orchestra Filarmonicii George Enescu, sub bagheta dirijorului Jascha von der Goltz și cu Jean-Efflam Bavouzet la pian, va susține două concerte simfonice la Ateneul Român, pe 26 și 27 martie, interpretând lucrări impresionante și foarte iubite de public: Concertul nr. 5, în mi bemol major, pentru pian și orchestră, op. 73 Imperialul de Ludwig van Beethoven și Simfonia nr. 1, în re major de Gustav Mahler.
Goltz & Bavouzet
Jascha von der Goltz este unul dintre cei mai captivanți dirijori ai generației sale, laureat al concursurilor internaționale de dirijat Panula din Vaasa, Finlanda și Jeunesse Musicale din București. În stagiunea curentă, muzicianul evoluează la pupitrul Orchestrei Tonkünstler din Viena, al Filarmonicii din Stuttgart, precum și la conducerea orchestrelor Zuger Sinfonietta, Orquesta Sinfonica del Principado de Asturias, Orchestrele din Uppsala, Oulu, Kymi Sinfonietta și Kiev. Discografia sa include producția unui CD cu Royal Liverpool Philharmonic Orchestra și Christian Li pentru Decca Classics.
Înregistrările lui Jean-Efflam Bavouzet au fost distinse cu multiple premii Gramophone, BBC Music Magazine, Diapason d’Or și Choc de l’Année. Înregistrând exclusiv pentru casa de discuri Chandos, cea mai recentă lansare, Ravel: Complete Works for Solo Piano, a fost apreciată de revista Gramophone pentru „măiestria desăvârșită, percepția stilistică și angajamentul atent față de repertoriu”. Artistul este, de asemenea, un susținător al muzicii franceze mai puțin cunoscute, în special a lucrărilor lui Gabriel Pierné și Albéric Magnard. În 2012 a fost numit ICMA Artist of the Year, iar în 2008 a primit pentru prima dată Elite Prize la Beijing pentru seria sa de sonate complete de Beethoven.
Opere clasice ale umanității
Ultimul concert pentru pian al lui Ludwig van Beethoven a fost început într-o perioadă dramatică, atunci când Viena era ocupată de trupele lui Napoleon Bonaparte. Concertul nr. 5, în mi bemol major, pentru pian și orchestră, op. 73 reflectă spiritul eroic și monumental al perioadei de maturitate, ilustrat prin dialogul dramatic dintre amploarea orchestrală și virtuozitatea solistică.
Capodoperă a romantismului târziu, Simfonia nr. 1 în re major a lui Gustav Mahler se remarcă prin complexitatea structurală și tematică, în care prospețimea și optimismul alternează cu satira și macabrul, pentru a culmina într-o afirmare radiantă a spiritului.
