Cea mai veche ie din România, „Cămașa de la Brețcu, Trei Scaune”, datată 1798, va fi vedetă la Art Safari, cu ocazia Zilei Naționale a României, în perioada 30 noiembrie 2023-14 ianuarie 2024.
Piesa centrală a expoziției, cămașa populară, face parte din fondul vechi de piese al MȚR, mai exact din colecția „Mostre”, constituită din bunuri culturale de mare valoare artistică și documentară, care joacă rolul de martor al artei populare din sec. 18 și 19. A fost achiziționată de către Alexandru Tzigara-Samurcaș, fost director al Muzeului de Artă Națională „Carol I, din localitate Brețcu, Trei Scaune, cu informația luată din teren că a fost cusută în 1795. Datele sunt consemnate într-o mică etichetă cusută la gulerul piesei, ceea ce îi oferă acesteia o valoare sporită.
„Parteneriatul exprimat prin această expoziție, cu prilejul Zilei Naționale a României, este doar un simbol al dorinței Muzeului Național al Țăranului Român de a sprijini promotorii privați ai patrimoniului cultural al României, precum și inițiativele țării noastre de a pune în valoare moștenirea culturală materială și imaterială a națiunii române, prin promovarea cămășii cu altiță din România și Republica Moldova la UNESCO”
Virgil Nițulescu, Manager Muzeul Național al Țăranului Român
Cămașa se integrează în specificul zonei, fiind încrețită la gât în stil carpatic, cu altiță pe umăr. Trupul este alcătuit din patru stani de pânză de bumbac, țesută în casă în două ițe. Altițele sunt realizate din același tip de pânză. Din păcate, mâneca nu a mai rezistat timpului, iar în zona de prindere a altiței de mânecă se văd urmele voalului din care era alcătuită.
Ornamentele sunt specifice zonei, iar altița este bogat cusută cu fir metalic, conturul motivelor fiind realizat cu mătase naturală, maro. Motivele sunt reluate pe pieptul cămășii. Gulerul este realizat prin încrețirea stanilor și a altiței, în partea din față. Pe piept apare un decor specific ardelenesc, ciupagul lucrat pe cutulițe. Cămașa este un melanj între specificul cămășilor moldovenești și al celor ardelenești, păstrând repartiția ornamentală și tehnicile ornamentale din Moldova și folosind ciupagul și mânecile din alt material, tipice Ardealului.
