Joi, începând cu ora 17:00, la MNȚRplusC, spațiu expozițional al Muzeului Național al Țăranului Român (Şoseaua Pavel D. Kiseleff 3), are loc vernisajul expoziției personale cu titlul „Je suis Mahala” a artistului vizual Eugen Raportoru.
Vernisajul „Je suis Mahala” marchează 169 de ani de la dezrobirea integrală pe teritoriul naţional a ultimilor romi rămaşi în sclavie, printr-o lege promulgată de domnitorul Barbu Ştirbei la 20 februarie 1856, „Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatul Ţării Româneşti”, în urma căreia 250.000 de romi au primit statutul de oameni liberi.
„Nu este o simplă întâmplare întâlnirea Mahalalei lui Eugen Raportoru cu galeria mnțr+, sau mai bine spus, cu proiectul mai amplu al Muzeului Național al Țăranului Român. Identificarea inefabilului, a sensului profund din spatele precarității contidianului, a edenului ce reverberează de dincolo de ruinele prezentului, toate fac parte din viziunea pe care Horia Bernea a inoculat-o programului MNȚR, creând astfel un loc care funcționează dincolo de convențiile spațiului muzeal sau ale galeriei de artă contemporană. Aici, timpurile pot fi reactualizate, curățate și distilate până la esență – fie că vorbim despre lumea satului, fie de cea a mahalalei, ea însăși un soi de hibrid la limita dintre rural și urban, păstrând gestul dar schimbând stilistica. Și aici, în acest areal al postmodernității autentice, al timpurilor simultane, îl găsim pe Eugen Raportoru, care pe de o parte își retrăiește copilăria, evident personală și totuși referențială pentru noi toți și pe de altă parte propune un construct artistic complex, contemporan și, în ciuda tendințelor, profund uman. Nu creează doar o scenografie credibilă, ci și una ironică și auto-ironică, relativizează însăși noțiunea de galerie de artă, cea care impune o aumită distanță între artist și privitor, fie prin intimidare, fie prin suspendarea voluntară a comunicării, și invită publicul la o introspecție serioasă asupra naturii artei”, apreciază Dalina Bădescu, critic și istoric de artă.
Expoziția „Je suis Mahala” a artistului vizual Eugen Raportoru poate fi vizitată în perioada 20 februarie – 20 mai.
”Eugen Raportoru aduce la un loc imaginea plastică, dansul, muzica, mirosul și nu în ultimul rând comunitatea. Chiar dacă vizitarea expoziției este una individuală, care dă senzația asistării la o scenă criminalistică, postfactum, în care spațiul este scos din fluiditatea temporară pentru a rămâne martor la ceva din trecut care l-a înghețat într-o anumită conformație misterioasă, referentul este în mod cert trăirea comună. Rămășitele ospățului reconfigurate într-o instalație a la Daniel Spoerri sau, privind mai departe în timp, citând banchetele romane din frescele și mozaicurile antice, alături de înregistrarea happening-ului care rulează în buclă într-un spațiu alăturat, lipsa voită a sunetelor din prezent pentru a lăsa ecourile trecutului să vibreze, ele toate au un rol aproape magic, de resuscitare a trecutului, a acelei mahalale care îl definește nu numai pe artist, ci o întreagă lume aflată astăzi în limb.
Tablourile din expoziție acoperă toate formele memoriei, de la imaginea clară, identificabilă, cea care ține de trăirea într-un anumit prezent, portretele de familie și autoportretul din camera artistului, și până la cele în care forma este redusă la mișcare, la viteză și la referent cultural pur, anume cele din sala banchetului. Cina cea de taină creează capul de perspectivă al expoziției, mizându-se, la fel ca și în cazul celorlalte picturi din aceeași sală, pe sugestie și nu pe descriere. Chiar dacă la prima vedere expoziția lui Eugen Raportoru pare a avea o narație, o poveste în spatele ei, ea este una eminamente ipotetică și abstractă, care poate fi consumată doar simultan, toate timpurile fiind aduse împreună, atât pentru a salva trecutul, dar și pentru a configura prezentul și a da un sens viitorului”, punctează Dalina Bădescu.
sangkarbet crowncellars.org idikotapekalongan.org situs slot gacor
