După ce marile case de modă au luat cu asalt universulrestaurantelor și, prin atenția la detalii și design, au reușit să redefinească experiențele din jurul mâncării, următorul val care ar putea influența fenomenul fine dining are epicentrul în lumea artei, care se intersectează în tot mai multe locuri cu gastronomia.
Poate că nu am ajuns vara aceasta în Italia, dar asta nu m-a împiedicat să savurez din plin „Cina la Roma”, cartea lui Andreas Viestad, un renumit critic de restaurante și un reputat specialist în gastronomie. În timp ce povestea despre restaurantul lui preferat din Roma, pe care norvegianul îl frecventează de mai bine de 30 de ani, în special pentru preparatele delicioase și simple dintr-un meniu aproape neschimbat în tot acest timp și „nu pentru tablourile de pe pereți”, Andreas punctează că „arta din restaurante este la fel de bună ca mâncarea din muzee”. Un citat super-catchy care rămâne cu tine multă vreme. Chiar dacă știu că scandinavul are dreptate și foarte probabil (mai) nimeni nu merge la cină să admire instalații de artă contemporană, o simplă căutare pe Google arată că, încet-încet, fenomenul fine dining și arta încep să se întâlnească în tot mai multe locuri din lume. Iar Milano, capitala mondială a modei și a designului, o destinație cu o lungă tradiție pe harta iubitorilor de artă și frumos, nu putea face excepție.
Restaurantul Muzeului Culturii (MUDEC) din Milano, a cărui bucătărie este condusă de Enrico Bartolini, unul dintre cei mai apreciați chefi italieni, a primit recent și cea de-a treia stea Michelin. La peste 800 de kilometri de Milano, în Amsterdam, cei care trec pragul muzeului Rijksmuseum și se cufundă în mai bine de 800 de ani de artă și istorie olandeză se pot răsfăța, la finalul vizitei, cu preparate create de Joris Bijdendijk, un chef creativ care conduce bucătăria RIJKS de peste zece ani, timp în care a adus și o stea Michelin restaurantului din Țările de Jos. Iar dacă Guggenheim este deja un nume cu greutate în rândul iubitorilor de artă, încet-încet câștigă teren și printre pasionații de gastronomie, care descoperă savoarea bucătăriei din Țara Bascilor, prin intermediul restaurantului Nerua, unde chef Josean Alija reușește să aducă o perspectivă inovatoare aromelor tradiționale basce.
Massimo Bottura, considerat unul dintre cei mai buni chefi din lume și un pasionat de artă care se inspiră adesea în crearea preparatelor din operele unor artiști, și-a „transformat” restaurantul din Modena (Italia), Osteria Francescana, într-un adevărat muzeu care găzduiește opere pe care muzee de artă contemporană mari ar fi invidioase, semnate de artiști precum Joseph Beuys, Sandro Chia, Enzo Cucchi, Mimmo Paladino, Vanessa Beecroft sau Jonas Wood.
Cum numărul celor care consideră gastronomia o artă este în creștere exponențială de câțiva ani buni, cumva asocierea celor două lumi devine din ce în ce mai firească și tot mai multe restaurante din lume aleg să transforme „plictisitoarele” săli de mese în adevărate galerii de artă. Și poate că nu vă vine să credeți, dar asta se întâmplă chiar și în România.
Dacă ați apuncat să răsfoiți ediția trecută a Haute Culture Magazine, poate ați observat și un articol despre Cristian Preotu, fondatorul grupului Le Manoir, în care am scris și despre pasiunea antreprenorului pentru artă. Omul de afaceri a fost înconjurat de artă încă din copilărie, iar rolul acesteia a rămas și astăzi unul extrem de important în viața lui Cristian Preotu, care a reușit, de-a lungul timpului, să adune o colecție impresionantă, formată din mai bine de 50 de tablouri, din care fac parte și pânze ce poartă semnătura unor pictori români importanți precum Nicolae Tonitza, Eustațiu Stoenescu sau Theodor Aman. Iar această colecție de artă poate fi admirată la Le Bistrot Francais, restaurantul pe care Preotu îl deține în inima Bucureștiului. După o cină în care își răsfață papilele gustative, pasionații de artă și nu numai își pot răsfăța și privirea în cadrul unui tur de 20 – 25 de minute, în care li se oferă mai multe detalii despre tablouri și despre cei care
le-au creat. „Gastronomia de calitate merge foarte bine cu arta. Clienții noștri înțeleg acest lucru și se simt bine la noi. Unii nu știu de ce se simt bine, nu sunt cunoscători de artă, dar se simt excelent în restaurant”, îmi spunea Cristian Preotu în timpul interviului.
Arta își face loc încet-încet în tot mai multe aspecte ale vieții noastre și dacă putem să ne bucurăm de prezența ei atunci când călătorim de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă sau când facem shopping, de exemplu, cum se întâmplă cu expoziția temporară „Young Blood 3.0”, organizată în parteneriat cu Art Safari la Promenada Mall, atunci nu ar trebui să mire pe nimeni declarațiile muzicianului și creatorului de modă american Pharrell Williams din această vară, când a pledat pentru reintroducerea artei ca disciplină la Jocurile Olimpice. Și chiar dacă declarațiile vedetei au ridicat câteva sprâncene de mirare, ideea are o bază solidă mai ales că între 1912 și 1948 s-au acordat medalii olimpice și pentru capodopere inspirate de sport, iar artiștii au avut ocazia să înscrie lucrări la Jocurile Olimpice.
Legătura dintre gastronomie și frumos nu este una nouă, sunt deja ani buni de când lumea modei a luat cu asalt fenomenul fine dining și, prin investiții mari, atenția la detalii și design, a reușit să ducă la alt nivel experiențele create în jurul mâncării. Cei care până acum s-au limitat doar la a purta accesorii și piese vestimentare produse de case de modă ca Louis Vuitton, Gucci, Chanel sau Ralph Lauren de ceva vreme au putut gusta creațiile acestor branduri celebre în restaurante, baruri și cafenele pe care le-au deschis peste tot în lume. Oare următorul val care se va „abate” asupra universului gastronomiei va avea epicentrul în lumea artei și astfel vom avea ocazia să asistăm tot mai des la proiecte frumoase și originale aflate la intersecția artei cu gastronomia?
