James Cameron, regizorul care a redefinit în mai multe rânduri experiența cinematografică, își folosește tot mai mult influența pentru cauzele în care crede.
Chinuit de febră, James Cameron a avut un coșmar în 1981. Trei ani mai târziu, schița pe care o desenase în camera de hotel imediat după ce s-a trezit se regăsea într-o secvență ce avea să devină iconică: scheletul de metal al lui T-800 ieșind din flăcări în „Terminator”. Viziunea sa regizorală, combinată cu succesul comercial al filmului l-au făcut să fie tot mai căutat la Hollywood.
Și nu a dezamăgit, devenind unul dintre cei mai influenți regizori ai industriei filmului, având la activ pelicule care au făcut istorie, de la „Terminator” la „Titanic” și „Avatar”. Cameron a revoluționat efectele speciale și a schimbat felul în care se fac filmele. Recunoscut pentru perfecționismul său și pentru dorința constantă de a depăși limitele tehnologiei, a dezvoltat noi tehnici de filmare și animație pentru a crea lumea fantastică Pandora din „Avatar”.
Explorări în adâncuri
Pasionat de explorarea oceanelor și de lumea subacvatică, a folosit succesul filmului „Titanic” pentru a porni o serie de expediții științifice submarine, concretizate și prin documentare care au avut, la rândul lor, priză la public. A efectuat numeroase scufundări la epava celebrului vas, folosind submarine performante și tehnologii avansate de filmare. Aceste expediții au contribuit atât la documentarea istoriei navei, cât și la cercetarea mediului oceanic.
Iar în 2012, Cameron a devenit primul om care a explorat singur Groapa Marianelor, cel mai adânc punct al oceanelor. A coborât cu Challenger Deep la aproape 11 kilometri adâncime, într-o expediție de cercetare, mostrele și imaginile colectate oferind informații importante despre viața marină din adâncuri. Din nou, Cameron a demonstrat că explorarea și știința pot merge mână în mână cu arta și cinematografia.
Implicare pentru mediu
Mesajele ecologice transmise de filmele din seria „Avatar” sunt evidente și arată că regizorul este preocupat de felul în care ne raportăm la natură. Astfel, cinematografia a depășit pentru el zona de divertisment, devenind un instrument de conștientizare socială și ecologică.
Cameron este, de altfel, susținător activ al cauzelor de mediu, fiind fondatorul Avatar Alliance Foundation, organizație care acționează în domenii precum schimbările climatice, defrișările și agricultura sustenabilă. Ca susținător activ al combaterii schimbărilor climatice, vorbește frecvent despre efectele încălzirii globale și despre necesitatea protejării ecosistemelor fragile. Cameron consideră că industria alimentară și consumul excesiv contribuie semnificativ la degradarea mediului. Din acest motiv, el și familia sa au adoptat un stil de viață bazat pe alimentație vegetală și promovează agricultura sustenabilă. Deține ferme în Noua Zeelandă și în alte regiuni, unde susține practicile agricole ecologice. Crede că agricultura sustenabilă reprezintă una dintre soluțiile importante pentru reducerea emisiilor de carbon și pentru protejarea biodiversității. În plus, susține că schimbarea obiceiurilor alimentare poate avea un impact major asupra sănătății planetei.
Cameron nu se limitează la declarații, ci investește timp, bani și energie în proiecte concrete legate de mediu și cercetare. Încearcă să inspire oamenii să devină mai responsabili față de natură și să înțeleagă faptul că progresul tehnologic trebuie să fie însoțit de respect pentru planetă.
Cel mai recent proiect al său în această direcție este producerea documentarului „Secretele albinelor”, lansat recent de National Geographic, ocazie cu care am stat de vorbă despre despre rolul naturii în storytelling, descoperirile făcute în timpul filmărilor la „Secretele albinelor” și despre curiozitate, ca una dintre cele mai importante resurse ale oamenilor.
„Am crescut într-un cartier suburban din Canada, la două străzi distanță de o pădure care se întindea pe sute de kilometri. Am avut de mic o curiozitate naturală și îmi petreceam tot timpul afară, pe câmpuri și în pădure, adunând insecte, șerpi, broaște, țestoase și orice puteam să prind. Citeam despre ele, făceam disecții, le conservam și le desenam. Așa că eram un fel de naturalist junior. Nimeni nu mi-a cerut să fac asta, era pur și simplu curiozitatea mea naturală, care a fost întotdeauna un motor în viața mea”, spune James Cameron.
Un cineast printre albine
James Cameron este producător executiv al documentarului „Secretele albinelor” și ne spune mai multe despre această experiență.
Ce ați învățat despre albine în acest proiect?
La ferma mea din Noua Zeelandă avem 300 de stupi și producem miere de manuka, foarte apreciată pentru proprietățile ei. Și totuși, sunt atât de multe lucruri pe care nu le știam despre societatea și cultura albinelor. Credeam că albinele sunt practic niște Roomba mici, programate rigid, cu un set de instrucțiuni de bază. Dar se pare că, deși au această programare, cum avem și noi, sunt și capabile să învețe sarcini specifice. Li se pot demonstra lucruri pe care apoi au capacitatea de a le reproduce.
Cum echilibrați storytellingul cu acuratețea științifică?
Există tentația de a face lucrurile senzaționale, de a antropomorfiza și de a proiecta gândirea noastră asupra animalelor. Dar, în același timp, animalele sunt protagonistele poveștii. Și vrei să înțelegi ce le motivează, care sunt problemele lor, ce le sperie și ce obiective au. În cazul albinelor, ele încearcă să crească următoarea generație și să mențină colonia în viață, aspecte cu care ne putem identifica. Așa că încercăm să facem storytelling într-un mod care permite publicului să relaționeze, fără să atribuim comportamente umane animalelor. Și lucrăm îndeaproape cu cercetători și consultanți științifici pentru a nu depăși limitele interpretării.
Care este mesajul central al documentarului?
Seria încearcă să transmită un sentiment de uimire față de lumea naturală, pentru că nu vom proteja ceea ce nu iubim. Și ca oamenilor să le pese, trebuie să le arăți aceste lucruri într-un mod accesibil, nu științific, intimidant. Scopul nu este să lansăm avertismente dure, dar pe măsură ce seria a evoluat, am început să arătăm mai clar pericolul. Pornim de la „Nu e uimitor?”, apoi „Nu e valoros?” și apoi „Apropo, este în pericol”. Iar ultima întrebare este: „Ce poți face tu?” Nu intrăm în detalii în documentar, dar e o zonă critică. Este important să pornim conversația și să oferim și răspunsuri. Facem alegeri, ca indivizi și ca societate, iar acestea au consecințe. Și primul pas este să vezi victimele. Dacă reușim să empatizăm cu aceste albine, aceste „doamne muncitoare” din stupi, atunci poate vom face alegeri mai bune.
Foto: 445103639 @ Hutchinsphoto | Dreamstime.com

