Obezitatea are efecte asupra sănătății, cu peste 200 de afecțiuni cronice asociate, dar influențează și modul în care ne percepem propria sănătate, precum și felul în care suntem percepuți de ceilalți. Despre obezitate, complicațiile asociate și despre modul în care percep și se raportează românii la această boală am discutat cu Attila Fejer, director general pe România, Bulgaria și regiunea adriatică la Eli Lilly and Company.
În lume, numărul persoanelor adulte care trăiesc cu obezitate s-a dublat din 1990, iar până în 2030, 1 din 5 femei și 1 din 7 bărbați (adică peste 1 miliard de oameni) vor trăi cu această boală, arată Organizația Mondială a Sănătății, respectiv Federația Globală a Obezității. Tot până atunci, aproape 11 milioane de adulți din România vor fi supraponderali sau obezi, indică ediția din 2025 a Atlasului Obezității.
Obezitatea are efecte asupra sănătății fizice, cu peste 200 de afecțiuni cronice asociate, dar influențează și modul în care ne percepem propria sănătate, precum și felul în care suntem percepuți de ceilalți. Din această perspectivă, studiul „Global Perceptions of Obesity Study”, realizat de Ipsos, arată că românii resimt, totuși, într-o măsură mai redusă presiunea judecății sociale comparativ cu locuitorii altor țări. Despre obezitate, complicațiile asociate și despre modul în care percep și se raportează românii la această boală am vorbit cu Attila Fejer, director general pe România, Bulgaria și regiunea adriatică la Eli Lilly and Company.
Este obezitatea o boală răspândită în România? Cum arată, prin comparație, situația globală?
În România aproximativ 6 milioane de persoane trăiesc cu obezitate și doar 1% dintre ele urmează în prezent un tratament farmacologic modern pentru gestionarea acestei afecțiuni. Mai mult, Societatea Română de Chirurgie Metabolică arată că mai puțin de patru din zece persoane cu vârsta de peste 10 ani au o greutate considerată sănătoasă.
Imaginea de ansamblu este completată de cifre din Atlasul Obezității 2025: 70% dintre adulții din România au un indice de masă corporală ridicat și 39% trăiesc cu obezitate, estimările aratând că aproape 11 milioane de adulți vor fi supraponderali sau obezi până în 2030. Situația globală este similară. Numărul adulților care trăiesc cu obezitate s-a dublat din 1990 până în prezent, potrivit OMS, și conform Federației Globale a Obezității, până în 2030, 1 din 5 femei și 1 din 7 bărbați (adică peste 1 miliard de oameni) vor trăi cu această boală.
Cum percep românii obezitatea și în ce măsură sunt conștienți de impactul acesteia asupra sănătății?
Mulți români consideră că lupta cu kilogramele în plus este una individuală. Alții chiar își estimează eronat greutatea. Societatea Română de Chirurgie Metabolică spune că aproape un sfert dintre românii cu un IMC ridicat își subevaluează greutatea.
În același timp, studiul sindicalizat Ipsos arată că românii resimt într-o mai mică măsură presiunea judecății sociale comparativ cu locuitorii altor state care au luat parte la aceeași cercetare. Mai exact, persoanele care trăiesc cu obezitate în România sunt mai puțin predispuse decât media globală să se simtă frecvent judecate pentru felul în care arată (17% față de 35% la nivel global), stânjenite sau jenate din cauza greutății lor (23% față de 35% la nivel global).
Cât de mult conștientizează pacienții efectele negative pe care obezitatea le poate avea asupra sănătății lor?
Povara zilnică a obezității este evidentă. Conform studiului Ipsos, persoanele care trăiesc cu obezitate sunt cu 24 de puncte procentuale mai puțin mulțumite de sănătatea lor fizică decât cele care nu trăiesc cu obezitate, o diferență mai mare decât media globală (19 puncte). Totodată, ei sunt și conștienți de riscurile pe care le presupune obezitatea și resimt impactul ei asupra sănătății. Astfel, 41% dintre ei spun că se gândesc frecvent la problemele pe care le-ar putea avea în viitor, iar 20% declară că sunt adesea anxioși în legătură cu starea lor actuală de sănătate. În rândul românilor normoponderali care au luat parte la cercetarea Ipsos, procentul celor care afirmă că își fac griji pentru propria sănătate este de 31%.
Aceeași cercetare arată că 66% dintre românii care sunt supraponderali sau trăiesc cu obezitate leagă această boală de diabetul de tip 2 (față de 53% global), iar 64% o asociază cu afecțiunile din sfera cardiovasculară (comparativ cu 52% global).
Obezitatea ar trebui privită, așadar, ca o realitate complexă, în care percepțiile, starea de sănătate și factorii genetici se intersectează. O înțelegere mai nuanțată a acestor dimensiuni este un prim pas important către o abordare corectă și eficientă. În același timp, devine tot mai evident faptul că România are nevoie de politici publice coerente și de un ecosistem integrat, care să le asigure pacienților accesul la soluții eficiente de prevenție și tratament.
