Ar fi putut să fie cosmonaut. Cel puțin la asta visa în copilărie. Dar părinții săi, ingineri în domeniul energiei, i-au insuflat pasiunea care i-a ghidat pașii spre o altfel de misiune. Din Cehia a venit în România, iar energia lui dă tonul în echipă, dar și pentru peste 1,5 milioane de români din șapte județe.
Se trezește dimineața pentru sport, apoi își duce fiul la școală. Își găsește rapid ritmul, își învață limitele și își negociază zilnic echilibrul. Omul nu dispare sub rol, ci este obligat să se redefinească zilnic prin el: mai lucid, mai responsabil, mai atent la consecințe, mai conștient de propriile limite. Presiunea rolului l-a transformat?
„Sper că nu m-a schimbat. Poate să fiu mai cunoscut… Cred că schimbarea vine cu responsabilitatea”, spune el, rezumând poate cel mai clar felul în care își vede evoluția personală. De la un expat în vârstă de 27 de ani ajuns în România cu mintea deschisă pentru a cunoaște o țară despre care știa prea puțin la un lider care știe că fiecare decizie poate schimba nu doar o companie, ci și viața oamenilor din jur. Drumul lui este unul construit cu multă responsabilitate. A urmat drumul deschis de părinți, dar s-a bucurat de libertatea pentru a face alegerile pe care le-a considerat potrivite. O experiență care-l modelează și azi, când trebuie să-și ghideze propriul fiu. „Sunt sigur că îl influențez, voluntar sau involuntar, dar îmi doresc să îi ofer oportunitatea de a alege singur ce își dorește și să aibă tot sprijinul meu, indiferent de drumul pe care îl va urma.”
Claritatea de dimineață
Pentru Ondrej Safar, claritatea nu vine din agitație, ci din disciplină. Ziua începe cu sport, aproape în fiecare dimineață – fie alergare, fie sală, iar în weekend bicicletă sau aleargă. Nu e doar o rutină de sănătate, ci o metodă de a-și reseta mintea și de a intra în zi cu mai multă ordine interioară. E un obicei cu un loc bine fixat în agendă, cel puțin în ultimii cinci ani. „Această rutină de dimineață mă face să mă simt mult mai fresh și îmi dă un refresh pentru minte, mă face să gândesc mult mai clar”, spune el.
Este CEO-ul Distribuție Energie Oltenia și Country Manager al EVRYO Group, iar după cum i-a mărturisit fiul lui în vârstă de 8 ani, pare că se plimbă toată ziua și petrece timpul în ședințe. Așa îi înțelege copilul activitatea profesională. Când l-am întâlnit pentru interviul ICON, a coborât din mașină cu aproximativ 15 minute mai devreme față de ora stabilită, cu căștile în urechi și prins în mijlocul unei ședințe. A zâmbit, a dat noroc, și-a întrerupt scurt sunetul pentru a ni se prezenta, apoi a revenit cu focus maxim în întâlnire. Când a venit momentul la care stabiliserăm că începem, ședința lui s-a încheiat și ni s-a dedicat total. Cumva a reușit să fie simultan în mai multe locuri și să păstreze aceeași energie pentru toți.
Preferă liniștea când se concentrează.
Presiunea care apasă
Presiunea nu este negată. E acolo. E evidentă! Cel mai greu de dus nu sunt neapărat cifrele, ci responsabilitatea pentru oameni și consecințele unor decizii luate sub presiunea contextului. Ondrej Safar mută discuția de la performanță la protecție. „Deciziile dificile sunt întotdeauna acele decizii care țin de oameni, decizii precum, de exemplu, reducerea personalului sau mutarea unor oameni către alte activități.
La început, astfel de decizii aduc mult disconfort atât pentru oameni, cât și pentru mine, dar de-a lungul anilor am putut vedea că aceste decizii erau importante. Și nu doar pentru companie, ci și pentru oamenii înșiși. Am putut vedea, de asemenea, mulți, mulți colegi care și-au găsit drumul în viață. Chiar și în cariera lor, după ce au părăsit compania, viața nu se oprește dacă lași anumite activități în urmă. Pot spune, din propria mea experiență, că am schimbat țara de mai multe ori. Am lăsat în urmă tot ce construisem ani de zile și am mers într-un mediu diferit. Iar, în final, asta m-a format și m-a ajutat să evoluez.” Liderul are adesea de luat decizii neplăcute.
„CEO-ul, sau orice persoană care este în cele din urmă responsabilă pentru tot ce se întâmplă în companie, trebuie să ia decizii care nu sunt întotdeauna confortabile. Iar asta aduce singurătatea — ceva ce nimeni nu poate lua de pe umerii tăi. Așadar, pot confirma că există singurătate, dar asta face parte din job. Totuși, într-o notă puțin mai puțin serioasă, a fi CEO are un avantaj: poți convoca o ședință vineri seara, iar oamenii vor veni. În niciun caz nu suferi de singurătate fizică”, comentează Ondrej Safar. Trecând de la tonul glumeț la cel serios, punctează că responsabilitatea pe care o are acum, în domeniul energiei, capătă o dimensiune publică. „Este ceva ce, mai ales în ultimul an, a devenit tot mai evident. Tot ceea ce facem în sectorul energetic nu are impact doar asupra economiei companiei noastre, ci și asupra economiei generale, mai ales în Europa. De aceea, energia a devenit unul dintre subiectele importante la nivel european și unul dintre pilonii competitivității Europei, iar noi asta simțim în fiecare zi. Orice decizie luată, fie bună, fie greșită, în sectorul energetic are impact asupra întregii economii. Putem vedea asta în toată Europa: țările au, în mod semnificativ, prețuri mai bune. Acesta este un lucru asupra căruia trebuie să lucrăm cu adevărat, pentru a-l aduce în zona de competitivitate. Altfel, economia generală a țărilor și regiunilor va avea de suferit.
„Există și riscul ca sectorul să fie folosit ca armă, împotriva țărilor, împotriva regiunilor, ceea ce reprezintă o altă formă de presiune. Trebuie să spun că acest tip de provocări mă energizează și mai mult, pentru că îmi place să lucrez sub presiune. Asta mă face să fiu mai motivat”, recunoaște Ondrej Safar. De aici vine și intensitatea cu care trece prin fiecare zi. „Cred, în general, că un anumit nivel de disconfort poate fi, de fapt, benefic pentru rezultat. Dar trebuie să fim atenți să nu creăm dezordine, tensiune, care poate deveni mai degrabă dăunătoare.”
Echilibrul cu șosete roz
Dacă presiunea vine din exterior, echilibrul vine de acasă. Familia apare constant ca reper, ca ancoră și ca spațiu de revenire la normalitate. Am remarcat cum rolul de CEO nu l-a făcut să uite să se bucure de lucrurile mici. Așa cum este și setul său de șosete pregătit pentru tura pe bicicletă prin pădurea Băneasa. Le-am remarcat pe cele roz cu mesajul „Pretty okay at bikes” și nu m-am putut abține să nu-l întreb despre ele. Mi-a zâmbit și răspuns că are mai multe seturi „jucăușe”… așa că dincolo de rolul serios este și un om care știe să se bucure de viață. Uneori și cu șosete roz pe bicicletă. „Cred că cea mai bună ancoră este familia”, spune el fără ezitare. Iar imaginea cea mai convingătoare este una foarte concretă: un copil care nu are nevoie de explicații despre agenda zilei și vrea doar LEGO, joacă și timp împreună. Și-a urcat copilul pe schiuri de la vârsta de doi ani și îl încurajează să facă sport, mai ales că asta înseamnă de multe ori timp petrecut în familie. „Călătorim și facem sport. Împărtășim această pasiune, deși fiecare are preferințe ușor diferite: soția mea practică polo ecvestru, fiul meu este atras de tenis, înot, alergare, ciclism și scrimă — este la vârsta la care încă explorează. Eu prefer ciclismul și alergarea.”
Sub titlu, omul
A venit în România tânăr, cu puține responsabilități, și a descoperit treptat că rolul public îl obligă să iasă din confortul unei perspective strict personale. „Cu timpul și cu responsabilitatea, începi să faci lucruri mai serioase”, spune el. Un prag important a fost momentul în care a înțeles că oamenii îl văd ca exemplu. „Când am început să-l simt și să-l recunosc, a fost când am ajuns aproape la 35-40 de ani. A fost o experiență de învățare”, spune el. Acceptă că are momente cu mai multe întrebări, dar le vede ca parte din evoluție. „Îndoiala este ceva care ne face să ne gândim mai bine, să căutăm diferite idei, diferite soluții, și este absolut o parte a viitorului.”
Puterea clarității
Într-un rol atât de încărcat, claritatea vine și din structură.
„Ce funcționează pentru mine și ceea ce cred cu adevărat că este important e ideea de a construi în companii sisteme, reguli și proceduri care definesc modul în care organizația ia decizii. În acest caz, în majoritatea situațiilor, putem evita emoțiile, pentru că există deja un tipar pentru decizie, există o manieră istorică în care au fost luate decizii pe teme similare, iar acest lucru oferă direcție. Asta definește felul în care ar trebui să decidem în privința lucrurilor care, adesea, sunt emoționale, de multe ori pot ține de oameni, de viața și de carierele lor și tind să fie încărcate emotional.” Într-o organizație mare, claritatea nu e un lux, ci o formă de respect. „Dacă există un sistem bun, lucrurile devin mai ușoare și, totodată, mult mai previzibile și mai ușor de înțeles pentru oamenii din organizație, astfel încât ei să înțeleagă ce fel de valori și ce fel de comportamente sunt recompensate în companie.”
Tot de claritate ține și valoarea de bază pe care nu o negociază: responsabilitatea. Fiecare trebuie să răspundă pentru propriile rezultate. Nu întâmplător, apreciază oamenii care au curaj, energie pozitivă, asumare și disponibilitatea de a veni cu soluții, nu doar cu diagnostice.
Lecția limitelor
Poate cea mai sensibilă parte a conversației este aceea despre limite. Nu doar limitele unei funcții, ci limitele unui corp și ale unei minți, care nu pot funcționa la infinit la aceeași intensitate. „Toată lumea este doar o ființă umană și avem niște limite fizice”, spune el. În cazul său, sportul nu e doar pasiune, ci o soluție găsită într-un moment dificil.
„A trebuit să introduc sportul în viața mea, să am timp pentru mine și pentru a-mi menține în echilibru corpul.” O altă lecție importantă oferită de viață: „Nu poți să știi totul. Ca CEO este important să știi să folosești talentele și cunoștințele altor persoane pentru rezultate mai bune.”
Ce rămâne după funcție
Dincolo de rezultate și proiecte, pare să îi pese de urmele mai puțin vizibile pe care le lasă în urma sa. „Ce este pentru mine și mai important este că există tone de experți în sectorul energetic, care au început în această industrie (…) și acum sunt unii dintre oamenii-cheie din sector”, spune el. E o formă de definiție pentru leadershipul care produce continuitate, nu doar performanță.
Succesul personal înseamnă ceva surprinzător de simplu: să se trezească dimineața cu energie pozitivă și cu plăcerea de a merge mai departe.
Foto: Vali Mirea
