Un manager, indiferent de industria sa, trebuie să aibă o perspectivă asupra felului în care societatea și mediul de business avansează. De aceea am ales 7 tendințe importante pe care orice manager ar trebui să le cunoască în 2026.
Tehnologia avansează nu doar prin eforturi științifice, dar și prin implementări din ce in ce mai diverse în business și viata de zi cu zi. Multitasking-ul nu mai este must have-ul unui manager, ci multidisciplinaritatea. Succesul nu mai depinde doar de integrarea algoritmilor, ci de modul în care navighează prin infrastructuri complexe, noi standarde de securitate și tehnologii care redefinesc interacțiunea dintre lumea fizică și cea virtuală. Doar dacă ne gândim la AI și îi putem deja găsi aplicabilitate în toate industriile, inclusiv în educație și arte. Dar nu e singura. Iată 7 tendințe tech esențiale pe care orice lider trebuie să le
aibă pe radar în aceste vremuri: quantum computing, agentic commerce, bioprinting 3D, brain-computer interfaces, Nanotech, CRISPR (editarea genetică) și 6G-ul.
Quantum computing
Pe măsură ce computerele clasice se apropie de limitele fizice, creșterea performanțelor lor încetinește — fapt care restricționează progresul în domenii ce necesită calcule complexe. În același timp, computerele cuantice au potențialul de a rezolva probleme specifice mult mai rapid decât sistemele clasice. De exemplu, cipul cuantic Willow de la Google a efectuat un calcul de referință în mai puțin de cinci minute – o sarcină care ar lua unuia dintre cele mai performante supercomputere actuale… câteva milioane de ani. Și asta pentru că în timp ce un calculator clasic procesează informația în mod linear (ori 0, ori 1), un calculator cuantic poate explora miliarde de posibilități simultan (qubitul poate fi 0, 1 sau ambele în același timp). Qubiții sunt extrem de fragili. Orice mică vibrație, schimbare de temperatură sau undă electromagnetică îi poate face să-și piardă starea cuantică.
De aceea, computerele cuantice actuale (precum cele de la Google sau IBM) trebuie ținute în frigidere speciale, la temperaturi mai scăzute decât în spațiul cosmic (aproximativ -270 grade Celsius). Deoarece pot folosi mecanica cuantică pentru a mapa matematic modul în care se comportă natura cu o precizie incredibilă – de la reacții chimice la interacțiuni moleculare și energiile enzimelor – mașinile cu milioane de qubiți ar trebui să poată rezolva anumite tipuri de probleme în chimie, știința materialelor și alte industrii care sunt imposibil de calculat cu acuratețe de către computerele clasice de astăzi, se arată într-un raport al Microsoft. De exemplu, acestea ar putea ajuta la rezolvarea problemei dificile din chimie privind motivul pentru care materialele suferă coroziune sau fisuri. Acest lucru ar putea duce la apariția materialelor autoreparabile care refac fisurile din poduri sau componente de avioane, ecranele sparte ale telefoanelor sau portierele zgâriate ale mașinilor. Deoarece există atât de multe tipuri de mase plastice, în prezent nu este posibilă găsirea unui catalizator universal care să le poată descompune – aspect deosebit de important pentru curățarea microplasticelor sau combaterea poluării cu carbon. Calculul cuantic ar putea calcula proprietățile unor astfel de catalizatori pentru a descompune poluanții în subproduse valoroase sau pentru a dezvolta, de la bun început, alternative nontoxice.
Agentic commerce
Agentic commerce nu este doar o evoluție a e-commerce-ului. Putem deja spune că este o regândire a actului de shopping în sine. Mizele sunt mari. Un raport McKinsey arată că până în 2030 doar piața de retail B2C din SUA ar putea genera până la 1 trilion de dolari (o mie de miliarde) în venituri orchestrate din comerțul bazat pe agentic commerce, cu proiecții globale ajungând până la o creștere de trei până la cinci ori. Vorbim în fapt de cumpărături facilitate de agenți AI care acționează în numele utilizatorilor. O lume în care inteligența artificială anticipează nevoile consumatorului, navighează printre opțiunile de cumpărare, negociază oferte și execută tranzacții; totul în conformitate cu intenția umană, dar acționând independent prin lanțuri de acțiuni ”multietapă”. Aceasta înseamnă că ideea convențională de a accesa o anumită platformă pentru a îndeplini o sarcină — de exemplu, utilizarea Amazon pentru cumpărături sau Expedia/Booking.com pentru rezervarea călătoriilor — va face loc unor noi moduri de e-commerce. Consumatorii vor avea la dispoziție agenți personali care, funcționând ca niște „concierge” digitali (mai țineți minte Vertu Concierge?), se vor ocupa de toate nevoile acestora din momentul în care intenția este exprimată sau sesizată. Pentru a facilita acest tip de achiziții, Mastercard a prezentat deja tehnologia Agent Pay, care permite agenților de cumpărături AI verificați să efectueze tranzacții în numele consumatorilor și al companiilor.
Majorana 1 este primul cip cuantic din lume bazat pe o nouă arhitectură de tip nucleu topologic. Qubiții „topologici” sunt protejați prin design, ceea ce îi face mult mai stabili.
Nanotechnology
Poate că industria electro-IT a fost domeniul care ne-a familiarizat cel mai mult cu terminologia ”nanometrilor”, incluzând aici și ”celebrele” nanoparticule de care se ocupă, temeinic, anumite electrocasnice în procesul de filtrare. Inutil a opera cu instrumente (de măsurare) clasice, drumul fiind pavat mai degrabă către (micro)biologie. Și nu ar trebui să fie de mirare, pentru că dacă o bacterie atinge dimensiunea de 2.000 nm, un virus (gripa, de exemplu) măsoară 100 nm, iar grosimea membranei celulare este de 10 nm. Transferând aceste noțiuni în domeniul electro-IT, să ne amintim că procesorul de iPhone 17 este construit pe o arhitectură de 3 nm. Și, grație ”făurarilor” olandezi de la ASML, 2026
ar trebui să fie anul cip-ului de la Apple (A20 Pro) construit pe o arhitectură de
2 nanometri (2 nm). Concret: aproximativ 30 de miliarde de tranzistori pentru (și) mai multă performanță (procesor mai rapid), eficiență energetică îmbunătățită etc. Desigur, nanotehnologia s-a extins în multe alte domenii. Este prezentă și în cosmetice și creme de protecție solară, în textile, în învelișuri (straturi de acoperire), în unele tehnologii alimentare și energetice (panouri solare mai eficiente, baterii care se încarcă mai rapid și stochează mai multă energie), în unele produse medicale și medicamente și nu în ultimul rând în problemele de mediu (de exemplu, filtre de apă capabile să elimine viruși și metale grele la nivel molecular).
În ceea ce privește România, toți ochii (electro-IT) sunt ațintiți pe proiectul RO-SMARTSYS (Centrul Român de Competență CHIPS), coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie – IMT București. Parte din rețeaua europeană de centre de competență CHIPS, acest centru – hub național – ar urma să reintroducă țara noastră pe harta producătorilor de semicondunctori, un domeniu în care UE încearcă să reducă dependențele externe și să crească producția internă la 20% din piața globală până în 2030.
Din 2027, pentru sistemele de securitate națională, SUA vor achiziționa numai echipamente care utilizează semnături criptate rezistente la atacuri cuantice.
Brain-Computer Interfaces
Conform OMS, peste una din trei persoane este afectată de afecțiuni neurologice — principala cauză de boală și dizabilitate la nivel mondial —, care includ boala Parkinson, epilepsia, boala Alzheimer, depresia și alte tulburări ale sistemului nervos. Progresele realizate la intersecția dintre neuroștiințe, știința materialelor, semiconductori și AI încep să deblocheze potențialul transformator al interfețelor creier-calculator (brain-computer interfaces). Aceste dispozitive neuroelectronice reprezintă una dintre cele mai promițătoare frontiere ale medicinei moderne, însă progresul trebuie să avanseze având la bază principii etice fundamentale și colaborarea, după cum s-a afirmat și în cadrul conferințelor din cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos din luna ianuarie a acestui an.
Printre noutăți, a atras atenția recentul parteneriat dintre Inbrain Neuroelectronics și Microsoft pentru a explora utilizarea Agentic AI, susținută de infrastructura de date și cloud a Microsoft. Inbrain este o companie de terapii bazate pe interfața creier-calculator (BCI-Tx) care dezvoltă tehnologii neurale pe bază de grafen. Grafenul, alcătuit dintr-un singur strat de atomi de carbon, fiind cel mai subțire material din lume, oferă avantaje unice pentru interfețele neuronale, inclusiv o conductivitate electrică excepțională, flexibilitate mecanică și biocompatibilitate.
CRISPR
Prin 2012, un instrument sofisticat de editare genetică a luat cu asalt lumea științifică. Dezvoltat de o echipă de cercetare din care a făcut parte și un laureat al prestigiosului premiu „Alan T. Waterman” al Fundației Naționale pentru Știință din SUA, acesta a provenit dintr-un loc surprinzător: sistemul imunitar al bacteriilor. Acel instrument — cunoscut sub numele de CRISPR (editarea genetică) — a revoluționat de atunci cercetarea, deschizând noi posibilități pentru îmbunătățirea randamentului culturilor agricole, avansarea tratamentelor împotriva cancerului. Cu ajutorul acestor sisteme, Clustered Regularly Interspaced Short Palindromic Repeats, cercetătorii pot modifica permanent genele din celulele și organismele vii, iar în viitor ar putea face posibilă corectarea mutațiilor în puncte precise ale genomului uman pentru a trata cauzele genetice ale bolilor. Pentru a încuraja acest tip de cercetare la nivel mondial, Feng Zhang (profesor și cercetător, prezent în board-uriile MIT și Harvard) și echipa sa au instruit mii de cercetători în utilizarea tehnologiei de editare genomică. România își pune multe speranțe în proiectul ROGEN (dezvoltarea cercetării genomice). Proiectul este coordonat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, o investiție de 85 de milioane de euro.
3D Bioprinting
Bioprintingul 3D utilizează celule vii pentru a crea țesuturi și organe tridimensionale. În 2026 se preconizează că această tehnologie va înregistra progrese semnificative, aducându-ne mai aproape de domeniul medicinei personalizate. Să ne imaginăm că se pot imprima țesuturi de înlocuire sau chiar organe întregi pentru transplant, eliminând potențial listele de așteptare pentru donatori de organe. Japonia este unul dintre liderii mondiali în domeniul bioprinting 3D, tehnologia trecând de la stadiul de cercetare în laborator la aplicații practice în industria farmaceutică, cosmetică și alimentară, un ecosistem format din universități și giganți industriali, pe fondul unei legislații favorabile medicinei regenerative. Între cele mai performante tehnologii de bioprinting din laboratoarele nipone, metoda kenzan, patentată de Cyfuse Biomedical și Saga University. Inspirată de arta tradițională ikebana, tehnologia kenzan presupune plasarea unor conglomerate celulare sferice (sferoizi) pe o matrice de tip kenzan (un suport cu ace folosit
în ikebana).
6G
Mai sună bine viitorul? Depinde pe cine (suni) să întrebi. În orice caz, 6G este viitoarea tehnologie ”celulară”, succedând 5G-ul. Noua bornă a comunicațiilor mobile își propune să ofere viteze ultraridicate, latență la nivel de microsecunde (de 1000 de ori mai rapidă decât 5G) și integrare cu AI-ul. Cel puțin din declarațiile producătorilor din industria telecom, dar și conform unor teste de laborator, 6G va permite implementarea de holograme sau sistemele autonome. Spre deosebire de tranzițiile anterioare între generațiile de rețele, trecerea către 6G nu este impulsionată în principal de așteptările consumatorilor pentru smartphone-uri mai rapide sau streaming video de mai bună calitate. În schimb, 6G-ul ar trebui să reflecte o schimbare mai amplă și mai fundamentală în modul în care operează sistemele digitale. Economiile moderne depind tot mai mult de sisteme interconectate în timp real, de la rețele de transport și energetice până la automatizarea industrială și serviciile de sănătate. Aceste sisteme necesită o conectivitate care să fie nu doar rapidă, ci și predictibilă, rezilientă, smart și profund integrată în lumea fizică, arată un raport al Arnia Software.
De asemenea, se preconizează că rețelele 6G vor funcționa fără întreruperi pe mai multe straturi de conectivitate, combinând rețelele terestre cu sateliții și platformele aeriene pentru a oferi o acoperire globală constantă.
O altă diferență majoră față de 5G va consta în adaptabilitate. În timp ce rețelele 5G se bazează pe arhitecturi definite prin software (software-defined) care pot fi configurate și optimizate, rețelele 6G sunt proiectate să fie auto-optimizabile și capabile să recunoască contextul (context-aware).
La Universitatea „Carol Davila” din București și la Universitatea Tehnică din Cluj funcționează laboratoare de printare 3D – tehnologii dedícate soluțiilor bio-medicale.
